Porti Maramuresene

Peste tot in lume, unde se afla o Biserica din lemn,  se afla si o poarta sau portita maramureseana.

Poarta maramureseana, prin modelele crestine sculptate pe ea se potriveste foarte bine la intrarea in curtea bisericii, deoarece pe langa stilul si arta cu care este realizata, poate cuprinde multe elemente crestine: cruci, colac, soare, peste, etc.

Despre Poarta Maramureseana

Unul dintre simbolurile cele mai de pretale maramuresului este poartamaramureseana. Construita in general petrei stalpi si un “fruntar” (pragul de susal portii) din lemn de stejar, avand”haizasul” (acoperisul) sindreluit, portile din aceasta zona au fost comparate adesea cu adevarate “arcuri de triumf  portile de lemn sunt situate indeosebi in satele depe vaile mara, cosau si iza, dar si in unele localitatidin tara lapusului.

Multi cercetatori considera ca in maramures, portile erau un privilegiu al nemesilor. Aspectul e extrem de important, caci numai nemesiiaveau privilegiul sa-si ridice porti inalte in fatagospodariilor, in timp ce oamenii simpli nu aveaudreptul decat la vranite (confectionate din parimontati paralel pe o rama dreptunghiulara si cu odiagonala, pentru a-i fixa, si care se deschidea intr-oparte).

De altfel, aceasta reiese mai ales dininscriptiile scrise in limba romana cu litere chirilice sau in limba latina. Apar aici numede mesteri, de proprietari, de demnitarilocali, cu diferite ranguri sociale, preoti sijuzi, maramuresenii simtind nevoia sa-siinobileze casele cu asemenea consemnari pentru a atesta vechimea constructiilor si ale conferi valori in plus.  „atasamentul localnicilor fata de aceste valoroase constructii, cu atat de profunde ra dacini in traditiile de cultura si arta, cat si in istoriasocial-politica a maramuresului este ilustrat defaptul ca pana azi s-a pastrat obiceiul de acategorisi gospodarii dupa porti.

Pana si azi, cand intrebi de vreun satean de-al lor, oamenii batraniiti indica «poarta» de la casa unde locuieste acela, formularea semnificand cinstirea pe care i-oacorda” (scria in 1977, francisc nistor).

Constructia, incizarea motivelor si actul de trecere pe subpragul portii suportau fiecare un ritual aparte, pe bazaunor credinte profunde (cu conotatii mai degraba mitice).

Astfel, taierea stejarului trebuia sa coincida cu o perioadade nopti cu luna plina – pentru a indeparta din jurul gospodariei orice nenorociri si toate “ceasurile rele”. Apoi,transportul lemnului din padure trebuia sa se faca intr-una din zilele lucratoare “de dulce” (marti, joi sau sambata), in virtutea credintei ca astfel lemnul va fi aducator de noroc.

Sub stalpul care leaga pragul se puneau “bani, agheasma sitamaie, ca sa nu se apropie ciuma.” iar pentru apararea averii si a casei, pe stalpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare.

Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), insa decodificarea celor maifrecvente elemente utilizate de mesterii populari ne permit incursiuni intr-ununivers mitologic, antecrestin.

Stalpii de porti sunt expresia marilor mituridin cultura noastra populara. Motivele de sculptura in lemn au, fiecare, semnificatialor bogata: funia rasucita reprezinta infinitul, necuprinsul,dar si legatura dintre cer si pamant.

Soarele, simbolul dumnezeirii este “datator deviata”. El vede tot, stie tot si mai presus de toate,stie adevarul. Maramuresul si-a increstat soarelein poarta, ca semn al vietii, ca in fiecare zi sa treaca, sa intre ori sa iasa pe sub El.

Discul solar, cultul soarelui nu lipseste de pe nici o poarta,nici de pe leagan, ori de pe lada de zestre si alteobiecte de trebuinta.

Arborele vietii simbolizeaza viata vesnica, tineretea fara batranete. Figurile antropomorfe sculptate instalpii portilor aveau rolul de a protejacasa, gospodaria de fortele raului.

Alte motive pe care le gasim sculpate pe portiile maramuresene sunt: nodurile, rozetele solare –cu variatiile: cerc simplu, cercuri concentrice,soare cu chip omenesc, toate avand la origine unancestral cult solar –, apoi pomul vietii („simbolul vietii fara de moarte si al rodniciei nesfarsite”), motivul sarpelui (pazitorul gospodariei), chipul omenesc, pasarile, dintele de lup, bradul s.a.m.d.

Poarta face legatura cu lumea de dincolo de sat, cu lumea ferita, ascunsa de tot ce e rau si ceea cepoate atinge pe cei din casa. Este o trecere de la rau spre caldura unei lumi arhaice, pazita de totisi de toate. Are o functie sacra, de cele mai multeori poarta e mult mai mare decat casa, e ca ocetate, ca un zid de aparare peste care nu se poatetrece si nici nu se poate zari ceva. Pasirea dincolode poarta, trecerea era un act ritualic depurificare a celui odata intrat in spatiul familial.